Cu sau fără acoperiş?

Construcţia primei case, acea etapă din viaţa noastră atât de frumoasă şi, totuşi, atât de greu de realizat!

Câte discuţii, planuri, calcule, eforturi şi griji se adună pe parcursul acestui proces lung, solicitant şi costisitor, care pare fără final! Ne aşteaptă o întreagă aventură până când vom putea spune cu entuziasm că ne-am mutat în casa noastră.
Una dintre întrebările la care va trebui să găsim răspuns, atunci când începem construcţia casei, este și cea referitoare la acoperirea casei: “Ce tip de acoperiş alegem pentru locuinţa noastră – acoperişul clasic, cu şarpantă, sau cel plan, tip terasă?”

Putem observa față de trecut o mai mare deschidere spre arhitectura modernă, beneficiarii fiind tot mai indecişi atunci când trebuie să aleagă între cele două variante de acoperire. Majoritatea conaționalilor noștri preferă casele cu acoperişuri clasice, pe structură din lemn sau metalică, însă, în ultima perioadă, au început să se dezvolte şi construcţiile cu terase circulabile. Ambele variante au anumite avantaje şi dezavantaje şi, de aceea, înainte de a lua decizia finală recomandăm să studiați ambele soluții, pentru a şti la ce să vă aşteptaţi în viitor și a opta pentru cea mai potrivită soluție constructivă pentru voi și familia voastră.
De aceea, pentru a veni în ajutorul tuturor celor care au pornit pe drumul construirii casei mult-visate, am decis să vă prezentăm în acest articol avantajele şi dezavantajele celor două tipuri de acoperișuri cel mai frecvent utilizate în proiectele actuale.

Modalitatea de acoperire este un element cheie în construcţia unei case, iar alegerea modelului depinde de o varietate de factori precum: arhitectura şi stilul construcției, destinația acesteia, dorințele, nevoile și bugetul beneficiarilor, limitările terenului şi prevederile legale.

Acoperişul cu şarpantă

• Design tradițional, adaptat stilului clasic – Regăsit sub diverse forme, grade de înclinare și număr de învelitori, cu modele şi culori variate pentru materialele de acoperire, acoperişul clasic oferă un aer conservator, locuințelor, indiferent de stilul principal de design – scandinav, englezesc, rustic etc.
• Spațiu suplimentar în locuință – Acest tip de acoperiș crează un spaţiu interior multifuncțional: pod pentru depozitare, mansardă cu rol de birou, spațiu hobby, sală pentru fitness sau chiar se pot câștiga încă una-două camere pentru copii.
• Hidroizolare și termoizolare eficiente – Modalitatea de construire permite realizarea unor hidroizolații și termoizolații foarte eficiente, panta acoperișului, materialele de finisaj exterior, membranele și straturile de izolație termică, precum și crearea unui spațiu de aer tampon ajutând la obținerea unui confort termic sporit, cu risc minim de infiltrații.
• Costuri mai mici de execuție – Cu toate că este o construcție în sine, cu structură de rezistență suplimentară (grinzi, popi, căpriori, învelitori etc.), costurile finale comparate și cu avantajele obținute (spațiu locativ suplimentar, concomitent cu rezolvarea problemelor de termo și hidroizolare) se dovedesc a fi mult mai avantajoase decât în cazul acoperișului tip terasă.
• Durată de viață mare – Plecând de la durata de viață și garanția oferită de producătorii de învelitori și alte materiale de finisare a acoperișului (minim 30-50 de ani, pentru majoritatea produselor), concluzionăm că și rezistența acestuia în timp va fi similară.
• Întreținere relativ facilă – Un alt avantaj este cel legat de întreţinere, care nu necesită intervenţii complicate, o verificare anuală înainte de sezonul rece eliminând orice eventuale neplăceri neașteptate. Eliminarea resturilor vegetale, care pot zgâria şi deteriora învelitorile, și reparațiile cauzate de un impact mecanic puternic sunt cam singurele lucrări necesare.
• Risc sporit la incendiu – Ținând cont că majoritatea acoperișurilor sunt realizate din lemn, pe structură ușoară, pentru a diminua riscul în caz de incendiu se recomandă a fi tratate cu soluții ignifuge, utilizând materiale cât mai sigure din acest punct de vedere.
• Risc la vânturi puternice – În cazul fenomenelor meteo extreme, acoperișurile clasice sunt mai predispuse la degradare (desprinderea învelitorilor etc.), mai ales atunci când nu au fost executate corespunzător sau există greșeli de execuție.

Acoperişul tip terasă

• Design modern, non-conformist – O locuinţă cu un acoperiş tip terasă va ieşi cu siguranţă în evidenţă şi va da o notă de modernitate zonei în care este amplasată, fiind foarte potrivită arhitecturii minimaliste sau de inspirație mediteraneană.
• Terasă circulabilă – Acest acoperiș poate oferi posibilitatea amenajării unei terase circulabile, cu rol de relaxare în sezonul cald, mai ales dacă nu dispuneți de foarte mult teren pentru amenajarea unei grădini, sau doar în scop tehnic, pentru montarea de panouri solare, rezervor de apă sau alte echipamente.
• Posibilitate de extindere pe verticală – Atât timp cât prevederile legislative permit un regim de înălțime mai mare decât ați decis inițial să construiți, terasa poate oricând fi folosită drept suport pentru adăugarea de noi nivele locative.
• Termoizolație și hidroizolație mai costisitoare – Acoperișul tip terasă implică o hidroizolație de calitate (acum există din ce în ce mai multe soluții foarte eficiente, dar cu costuri ceva mai ridicate), precum și finisaje suplimentare care să asigure menținerea acesteia în bună stare, în cazul în care terasa este circulabilă. Pentru a obține confortul termic dorit în locuință și a elimina eventualele neplăceri cauzate de condens, placa terasei va trebui foarte bine izolată termic, cu materiale eficiente, cu performanțe tehnice sporite.
• Costuri destul de ridicate de execuție – La capitolul dezavantaje trebuie menţionate costurile mai ridicate ale acestui tip de acoperiş, provenite în primul rând din cauza materialelor şi izolaţiilor termice şi hidro necesare pentru o bună locuire.
• Lucrări de întreținere periodice – Pentru a nu avea surprize neplăcute, este necesar ca starea tehnică a terasei să fie permanent verificată, cu intervenții rapide, imediat după depistarea oricăror nereguli. Planeitatea acoperișului permite stagnarea zăpezii și a apei de ploaie mult mai mult timp decât în cazul șarpantelor, crescând astfel semnificativ și riscul de infiltrații.
• Risc minim la incendiu – Spre deosebire de un acoperiș clasic, unde lemnul este un material ușor inflamabil, terasa nu prezintă același risc de aprindere, în caz de incendiu în clădire.
• Rezidență la fenomene naturale extreme (taifun, tornadă etc.) – Evident că în cazul acestor construcții cu terasă, fenomenele meteo extreme sunt foarte puțin distructive.

La final, după eliminarea tuturor criteriilor tehnice aplicabile în funcție de tipul clădirii și zona geografică în care va fi amplasată, alegerea tipului de acoperiș vă aparţine în totalitate, ambele având atât avantaje evidente, cât și minusuri deloc de neglijat, mai ales când vine vorba de estetica locuinței sau termo și hidroizolarea acesteia. Totuşi, pentru evita eventualele neplăceri şi investiţii eronate, recomandarea noastră este să vă consultați cu un arhitect, un constructor și alți specialiști în acoperirea clădirilor, pentru ca împreună să luați cea mai bună decizie estetică și funcțională.